Fara intoarcere

Vine un moment cand iti dai seama ca viata ti-a scapat printre degete si cu tu ai devenit un simplu spectator. Stai pe margine si privesti. Lucrurile se leaga si se dezleaga, oamenii intra si ies din viata ta, iar tu te afli in acelasi loc ca si inainte. Te simti dat afara din propria viata. Iti devii strain si te intrebi cand s-a intamplat asta. Cand ti-au scapat lucrurile de sub control? De ce vointa ta nu mai conteaza? Un cinic ti-ar raspunde: pentru ca nu exista sau daca a existat vreodata a fost prea slaba. A inceput cu lucruri marunte din copilarie, pe care ti le impuneau cei din jur, desi tie nu iti placeau. Te-ai trezit adult, cu anii tineretii irositi, cu gandurile macinate de acel "daca as fi facut ce vroiam eu, acum nu eram aici" si cu sperantele tocie de prea mult "maine". Iti urasti trecutul, te urasti pe tine insuti ca n-ai avut curajul sa spui "nu" si ca i-ai lasat pe ceilalti sa-ti traiasca viata. Si oricat de absurd ar parea, asa s-a si intamplat. Nu vrei sa te intorci inapoi, dar nici nu poti merge mai departe, pentru ca nu stii ce vrei. Corabia ta a esuat inainte de a fi navigat cu adevarat in larg, iar parerile de rau sunt inutile.