L-au intrebat pe Diogene care muscatura de animal este cea mai periculoasa, iar el a raspuns:
- Dintre cele salbatice, cea a calomniatorului; dintre cele domestice, cea a lingusitorului.
(Filosofia pentru bufoni - Mic tratat de rasul filosofilor, Pedro González Calero )
Se afișează postările cu eticheta carte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta carte. Afișați toate postările
vineri, 24 aprilie 2009
Lipsa de farmec a filosofilor de la Cambridge
Exista o gluma care place foarte mult studentilor si in care un profesor ii spune unuia dintre elevii sai:
- Te rog sa-l trezesti pe colegul tau.
La care elevul spune:
- Treziti-l dvs, ca dvs l-ati adormit.
Aceasta gluma pare extrem de potrivita pentru anumiti filosofi englezi si aminteste de o anecdota a lui C.D.Broad, profesor de filosofie la Universitatea din Cambridge, care nu diferea foarte mult de confratii sai de la aceeasi universitate in privinta ariditatii cursurilor su a plictiselii pe care acestea o provocau.Se pare ca Broad isi scria cursurile si apoi le citea cu voce tare in fata studentilor sai. Avea obiceiul de a citi fiecare fraza de doua ori. Pentru a nu face prea plicticoase cursurile, mai intercala cate o gluma, si ea scrisa in prealabil, doar ca, in loc sa o citeasca de doua ori, o citea de trei ori. Ei, bine, asa cum povesteste unul dintre studentii sai, Maurice Wiler, acesta era singurul mod de a distinge frazele glumete de cele care nu erau spuse in gluma.
(Filosofia pentru bufoni - Mic tratat de rasul filosofilor, Pedro González Calero)
- Te rog sa-l trezesti pe colegul tau.
La care elevul spune:
- Treziti-l dvs, ca dvs l-ati adormit.
Aceasta gluma pare extrem de potrivita pentru anumiti filosofi englezi si aminteste de o anecdota a lui C.D.Broad, profesor de filosofie la Universitatea din Cambridge, care nu diferea foarte mult de confratii sai de la aceeasi universitate in privinta ariditatii cursurilor su a plictiselii pe care acestea o provocau.Se pare ca Broad isi scria cursurile si apoi le citea cu voce tare in fata studentilor sai. Avea obiceiul de a citi fiecare fraza de doua ori. Pentru a nu face prea plicticoase cursurile, mai intercala cate o gluma, si ea scrisa in prealabil, doar ca, in loc sa o citeasca de doua ori, o citea de trei ori. Ei, bine, asa cum povesteste unul dintre studentii sai, Maurice Wiler, acesta era singurul mod de a distinge frazele glumete de cele care nu erau spuse in gluma.
(Filosofia pentru bufoni - Mic tratat de rasul filosofilor, Pedro González Calero)
Perplexitate fecunda
Cu ocazia prezentarii cartii amintite mai sus, Din perplexitate, Javier Muguerza a povestit ca, aratand-o unui prieten acesta se uita ba la titlu, ba la grosimea ei (aproape sapte sute de pagini), apoi s-a adresat autorului:
- Toate acestea le-ai scris din perplexitate? De fapt, cu mine se intampla tocmai contrariul, cand raman perplex nu stiu ce sa spun.
(FILOSOFIE CONTEMPORANA - Mic tratat de rasul filosofilor, Pedro González Calero )
- Toate acestea le-ai scris din perplexitate? De fapt, cu mine se intampla tocmai contrariul, cand raman perplex nu stiu ce sa spun.
(FILOSOFIE CONTEMPORANA - Mic tratat de rasul filosofilor, Pedro González Calero )
vineri, 3 aprilie 2009
it's humans god forsaken right to be loved.
"Dă-le naibii de socoteli şi de cifre.
Ştii să spui câtă dragoste ai în tine? Un kil? Un litru? Nu ştii, nu?
Şi atunci, dă-o naibii de matematică.
Inventează ceea ce nu există.
Pentru că ceea ce există aparţine tuturor.
Dar dacă reuşeşti să găseşti ceea ce nu există, atunci ai ceva numai al tău.
Şi dacă cineva vede ceea ce vezi tu, atunci ai găsit pe cineva care trăieşte ceea ce trăieşti şi tu.
Nu-l lăsa să plece.
Opreşte-l.
Trăieşte povestea!
Povesteşte!
Poveştile sunt ca oamenii.
Nu sunt făcute să trăiască singure.
Într-un colţ al lumii este cineva care trăieşte o poveste ce se oglindeşte într-a ta.
Uita-te în jur!
Acel cineva nu e aşa departe.
E cealaltă jumătate a cărţii.
Nu mai pierde timp scriind alte pagini...
Caută-l!
Restul îl veţi scrie împreună.
Pentru că nimic nu e mai reuşit ca două poveşti ce se împletesc."
(Zodia îndrăgostiţilor, Giulia Carcasi)
Ştii să spui câtă dragoste ai în tine? Un kil? Un litru? Nu ştii, nu?
Şi atunci, dă-o naibii de matematică.
Inventează ceea ce nu există.
Pentru că ceea ce există aparţine tuturor.
Dar dacă reuşeşti să găseşti ceea ce nu există, atunci ai ceva numai al tău.
Şi dacă cineva vede ceea ce vezi tu, atunci ai găsit pe cineva care trăieşte ceea ce trăieşti şi tu.
Nu-l lăsa să plece.
Opreşte-l.
Trăieşte povestea!
Povesteşte!
Poveştile sunt ca oamenii.
Nu sunt făcute să trăiască singure.
Într-un colţ al lumii este cineva care trăieşte o poveste ce se oglindeşte într-a ta.
Uita-te în jur!
Acel cineva nu e aşa departe.
E cealaltă jumătate a cărţii.
Nu mai pierde timp scriind alte pagini...
Caută-l!
Restul îl veţi scrie împreună.
Pentru că nimic nu e mai reuşit ca două poveşti ce se împletesc."
(Zodia îndrăgostiţilor, Giulia Carcasi)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)